Eat Sleep Die (2012)

Fred Romanian Channel » FRED Romanian Podcast

Mănânci, dormi, mori (Äta sova dö, în original) este primul lungmetraj regizat, în 2012, de Gabriela Pichler, regizoare suedeză născută în 1980 din părinţi austrieci şi bosniaci.

Filmul este o producţie cu buget redus, turnată integral cu actori neprofesionişti, în locuri din viaţa reală a regizoarei, inclusiv la ea acasă. Pelicula s-a bucurat de o primire senzaţională din partea criticilor şi publicului suedez. Cu ocazia Guldbaggen 2012, premiul naţional suedez de film, lungmetrajul a câştigat distincţii la patru dintre cele mai importante categorii: cel mai bun film, cel cel mai bun regizor, cea mai bună actriţă în rol principal şi cel mai bun scenariu original. Datorită conţinutului şi temei abordate, filmul a fost difuzat chiar şi cu ocazia unei şedinţe speciale a parlamentului suedez. În cadrul selecţiei pentru Săptămâna Criticii, desfăşurate sub egida Festivalului de Film de la Veneţia, ediţia 2012, filmul a câştigat premiul publicului. Suedia a propus filmul la premiile Oscar, în categoria „cel mai bun film străin”, însă pelicula nu s-a numărat printre cele cinci nominalizări.

Gabriela Pichler cunoaşte foarte bine contextul şi poveştile de viaţă descrise în film. După ce şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa într-o suburbie a Stockholmului, în 2003, a luat decizia de a renunţa la locul ei de muncă cu normă întreagă dintr-o fabrică de biscuiţi şi s-a înscris la Şcoala de Film de la Gothenburg. Acolo a realizat mai multe scurtmetraje. Cel mai important, Skrapsär (Zgârieturi), a fost realizat pentru examenul de absolvire din 2008. Este povestea unor adolescenţi care se aventurează într-o zonă industrială părăsită, ca să trăiască sau doar ca să-şi petreacă timpul, adolescenţi aflaţi mereu în căutarea iubirii, fără a fi însă dispuşi să-şi arate emoţiile prea mult, de teama vulnerabilităţii. În 2009, filmul a câştigat premiul Guldbaggen, la categoria scurtmetraj, iar în 2010, a câştigat premiul publicului la Festivalul Internaţional de Scurtmetraje de la Uppsala, fiind apoi trimis la diverse festivaluri internaţionale.

Vorbind despre film, Pichler a menţionat că intenţia ei creativă a fost „Să facă un film despre o parte a societăţii pe care am adorat-o mereu, dar din care îmi este uneori ruşine că fac parte. Suedia are o problemă de imagine la capitolul imigraţie şi azil politic. Vreau să particip la procesul de redefinire a identităţii naţionale suedeze. Povestea protagonistei este profund legată de identitatea sa şi de felul în care o percep oamenii, însă prezintă şi situaţia cu care se confruntă foarte mulţi tineri în această perioadă de criză economică a Europei, caracterizată de un şomaj foarte mare şi de o creştere a contradicţiilor interne ale societăţii. La fel de important este faptul că am vrut să abordez o problemă personală şi să prezint un tip de relaţie dintre tată şi fiică pe care nu l-am văzut pe ecran în copilărie.”

Stilul său regizoral i-a făcut pe mulţi critici să o compare pe Pichler cu fraţii Dardenne, comparaţie de care regizoarea suedeză este foarte mândră, dat fiind că îi consideră sursa ei de inspiraţie. Printre regizorii care au captivat-o şi au influenţat-o se mai numără Claire Denis, Wong Kar-Wai şi Milos Forman.

Michele Marangi

The post Eat Sleep Die (2012) appeared first on Fred Romanian Channel » FRED Romanian Podcast.

---

Eat Sleep Die (2012) was first posted on April 19, 2015 at 12:07 pm.
©2015 "Fred Romanian Channel". Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at [e-mail]